Germinarea de calitate garanteaza productia reusita

G 2Germinarea este  procesul fiziologic prin care un germen trece de la viata latenta la viata activa, ducand la nasterea unei plante sau organ vegetal. Noua planta se va forma din embrion, ce se afla in interiorul semintei. Aceasta inmagazineaza hrana, ajutand planta sa creasca, dupa care se desprinde cand este uscata. In acest mod samanta este protejata de mucegai si devine mai usoara, ea putand fi dusa de vant pe distante mari. Ajunsa in sol, samanta absoarbe apa, se umfla si se deschide pentru cresterea viitoarei plante, procesul fiind cunoscut drept germinatie.

Odata cu cresterea plantelor, acestea incep sa transforme hrana inmagazinata din seminte  in substante care formeaza radacina, tulpina si frunzele. Viteza cu care se transforma este influentata foarte mult de caldura, semintele modificandu-se mult mai usor intr-o sera. Este bine de stiut ca nu toate semintele germineaza in aceleasi conditii.

Facultatea germinativa – reprezinta capacitatea semintelor de a germina, fiind exprimata prin procentul numeric de seminte germinate normal, in conditii optime si intr-un timp prestabilit pentru fiecare specie in parte. Ea este influentata atat de conditiile de cultura, cat si de faza de recoltare, modul de uscare si pastrare a semintelor.Limita maximă a faculatții germinative ajunge la 100 (din 100 de seminte plantate germineaza toate), limita minima pentru grau si orez fiind de 85, in vreme ce la legume este de 50.G

O samanta nu incolteste imediat dupa formare, inainte de germinare ea putand fi activa.

Rasadul este noua planta ce s-a dezvoltat din samanta,  primele parti ale acestuia fiind varfurile lastarului si radacina.

Ca substraturi de germinare sunt cunoscute vermiculitul, perlitul, turba, turba amestecata cu perlit, muschii sau muschii amestecati cu perlit, fibra de palmier, sau pastile de turba.

Printre metodele germinare se intalnesc:

  • Germinarea in pungi de tip Ziplock ( putandu-se folosi si pungulite normale legate la gura )
  • Semanatul in ladite sau caserole – bune de folosit sunt cutiile cu capac transparent, gen cutii de inghetata sau cutii folosite pentru depozitarea alimentelor
  • Semanatul in ghivece de productie (ori pahare de plastic de unica folosinta gaurite) sau tavite pentru rasaduri. Ghivecele de productie – ghivece patrate sau rotunde de dimensiuni relativ mici, confectionate din material plastic sau ghivece facute din turba
  • Semanatul in pastile de turba

G 3Germinarea in pungi Ziplock incepe cu umezirea turbei, care se amesteca cu semintele, punandu-se totul intr-o punga. Amestecul se inchide, la 2-3 zile deschizandu-se punga pentru aerisire si pentru verificarea umiditatii (se simte la mana daca mai este sau nu umeda). Pe masura ce semintele incoltesc, se muta in ghivece, restul semintelor lasandu-se in continuare in punga.

Semanatul in ghivece este mult mai usor de realizat, in turba umezita din ghiveci plantandu-se semanta la o adancime egala cu dimensiunea acesteia. Semintele mai mari se poate ingropa partial astfel incat sa se zareasca 1/2 sau 3/4  din acestea. Samanta se acopera cu un strat de turba, iar pentru un climat de sera si retinerea apei in sol se pot acoperi ghivecele cu pungi. In acest caz verificat din doua in doua zile starea umiditatii turbei, iar daca se impune umeziti prin pulverizare.

Fasolea creste foarte bine la loc insorit, bine drenat, intr-un sol umed si fertil, ferit de vant. Inainte de insamantare, solul trebuie bine pregatit, el putand fi imbunatatit cu materii organice gen gunoi de grajd sau frunze mucegaite, care vor retine umiditatea mai mult timp.

Multi sunt cei care inca de iarna pregatesc un sant pe care il umplu cu compost, la inceputul primaverii putand fi rasadita fasolea. Daca optati pentru cultivarea fasolei in containere, indicat este sa alegeti ghivece cu cel putin 45 cm in diametru, cu multe gauri de drenaj. Se umplu cu amestec format din parti egale de compost, pe baza de lut si compost fara lut.

Inainte de plantare, creati un suport pentru fasolea cataratoare franceza, dar si pentru fasolea care se intinde. Aveti optiunea sa faceti bastoane de 2.4 m, fixate impreuna cu o sfoara in partea de sus, sau sa creati un sir paralel de bastoane, ce ar trebui sa aiba varfurile bine fixate intr-un baston orizontal. Bine ar fi ca fiecare rand sa fie la o distanta de 60 cm unul de celalalt, intre bastoane impunandu-se o distanta de 15 cm.

G2Se stie ca semanatul semintelor in interior confera fasolei o rata de germinare mai rapida si mai sigura, in special pentru soiului  care se intinde. Astfel ca ar fi bine ca la finele lunii aprilie sa semanati la 4 cm adancime o singura samanta de fasole,  intr-un ghiveci de 7.5 cm, umplut cu compost. Se unda bine, se pune la lumina, rasadul fiind gata pentru plantare la exterior peste trei saptamani. Inainte de plantare se pune la loc racoros timp de cateva zile, pentru ase putea adapta conditiilor de afara. Fasolea cataratoare, cea care se intinde si cea pitica pot fi cultivate din seminte semanate direct in sol intre a doua jumatate a lunii mai si mijlocul lui iunie.

Pentru fasole esentiala este umiditatea, astfel ca ar trebuie sa-i dati apa cel putin de doua ori pe saptamana, si cand apar bobocii florilor, cat si cand acestea sunt deschise. Pentru mentinerea umiditatii in sol cand este seceta, ingropati baza tulpinii fasolei.

Exista cateva tipuri de fasole foarte productiva:

  • “Red Rum” – se intinde si cse cultiva foarte usor
  • “Polestar” – se intinde garantat, are flori rosii si pastai fara ate
  • “Purple teepee” – un soi pitic, cu pastai de culoare violet, care se devin verzi cand sunt gatite
  • “Algarve” – fasole cataratoare franceza, cu ritm rapid de crestere si cu pastai plate
  • “Lingua di Fuoco”- fasole cataratoare borlotti cu seminte pestrite si pastai aspectuoase

Related Posts

Aboneaza-te

Alege sa primesti ultimile articole postate de noi chiar la tine pe email.